Dacă s-ar inventa vreodată un logo pentru regiile autonome de transport călători din oraşele ţării, acesta nu ar trebui să fie nici anvelopa, nici coarnele de troleibuz şi nici aburii duhorilor estivale care încing mijloacele de ajuns dintr-o parte în alta. Nu, ar fi ceva mult mai simplu şi deja intrat în uzul ortodoxului transportat în comun: crucea. Nu există zi în care să nu surprinzi vreun pasager în timp ce reeditează, umflat în pene de propria-i smerenie, gestul supremului sacrificiu al lui Hristos. Isus Hristos. Fie că stau la geam sau în picioare, pe culoar, că sînt amendaţi sau că verifică abonamente, că cerşesc sau îşi toarnă muzică în căşti, că merg spre case încărcaţi cu cartofii proaspăt cumpăraţi ori încep voioşi o zi de muncă miniburgheză, îşi roagă cu toţii îndurarea faţă de Tatăl cufundat în nori, prin intermediul sfîntului, automatizatului şi de neînlocuitului gest de redare a ...

Dincolo de doza de indiferenţă a unui anumit segment de public şi o atmosferă ge­nerală „ca la mare, cu lume faină", Festivalul Internaţional Mul­ti­cultural „Fără bariere" de la Satu Ma­re s-a afirmat ca un maraton te­a­tral de anvergură, care lasă totuşi în urmă mult mai mult decât praful ri­dicat de „alergători". Între 15 şi 26 mai, pitorescul oraş s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a întâmpina atât trupe româneşti din diferite părţi ale ţării cât şi trupe străine. Acestea din urmă au reuşit să se situeze la un nivel înalt, atât din punctul de vedere al prestaţiei, cât şi al comunicării cu publicul, depăşind bariera impusă de lipsa unor mijloace tehnice de traducere sau titrare a spectacolelor străine. Frecvenţa mult prea intensă a reprezentaţiilor a creat un pro­gram suprasolicitant, din care se pot desprinde însă momente sem­ni­ficative. Prima piesă din festival a fost Baronesa şi servitoarea, o producţie a Companiei ...

Lulu de Frank Wedekind adaptare de Silviu Purcărete, tra­ducere de Victor Scoradeţ, Teatrul Naţional „Radu Stanca", Sibiu REGIA: Silviu Purcarete, SCE­NO­GRAFIE SI LIGHT DESIGN: Helmut Stürmer, COSTUMELE: Lia Manţoc MUZICA ORIGINALA: Vasile Şirli. DISTRIBUȚIA: Ofelia Popii, Mariana Presecan, Diana Fufezan, Ema Veţean, Raluca Iani, Codruţa Vasiu, Cristina Stoleriu, Cristina Ragos, Maria Anuşcă, Constantin Chiriac, Dan Glasu, Doru Presecan, Cristian Stanca, Adrian Matioc, Pali Vecsei, Mihai Coman, Cătălin Pătru, Gelu Potzolli, Eduard Pătraş Acum o lună, ieşind din sala de spectacol, în plin FITS dedicat „Energiilor", eram aproape convinsă că vor curge cronicile, pro şi contra. Atunci cînd am văzut-o eu, reprezentaţia (a doua) cu Lulu de Wedekind era onorată de o mulţime de critici, artişti, jurnalişti...în fine, public de festival, dar şi de premieră la vîrf. Acum, o simplă căutare pe Google îţi oferă o mulţime de comunicate de presă retransmise şi republicate (cu mici înflorituri), trei fragmente scurte despre spectacol în articole de sinteză (cel mai ...

"Bâlci/Femeia ţintă şi cei 10 amanţi" de Matei Vişniec Teatrul Naţional „Lucian Blaga" Cluj. Traducerea: Letiţia Ilea. Regia: Mona Chirilă. Scenografia: Eugenia Tărăşescu Jianu. Muzica: Corina Sârbu. Distribuția: Ionuţ Caras, Cristian Rigman, Ramona Dumitrean, Patricia Boaru, Silvius Iorga, Romina Merei, Adrian Cucu, Ovidiu Crişan, Elena Ivanca, Maria Seleş, Maria Munteanu, Rulsan Bârlea, Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Dragoş Pop, Dan Chiorean, Emanuel Petran. Spectacolul Bâlci a fost aşteptat, precum oamenii aşteptau cândva venirea bâlciului în oraş ca pe o sărbătoare. Punerea în scenă a celei mai recente piese a lui Matei Vişniec, Bâlci/Femeia Ţintă şi cei 10 amanţi a avut loc la începutul verii, la Teatrul Naţional din Cluj, în premiera mondială (pentru că, atunci când vine vorba de Matei Vişniec, aşa se pune problema). Primit cu entuziasm, spectacolul aduce în prim-plan povestea de dragoste dintre Tony Galantul, aruncător de cuţite la bâlci (Cristian Rigman) şi Femeia cu un cuţit înfipt în ochiul stâng (Ramona Dumitrean), precum şi ...

A bárónő és a komorna (Baronesa şi servitoarea) de Michael Macken­zie. Teatrul de Nord din Satu Mare, Compania Harag Gyorgy. Adaptarea şi regia: Szilágyi Regina. Cu: Némethy Zsuzsa, Csiki Orsolya, Fülöp Bea, Szatváry Csaba, Dorogi András, Robert Costea, Varga Katalin Ce poate fi mai potrivit pentru momentul de start al unui festival de teatrui menit să lărgească, dacă nu chiar să elimine graniţele interculturale, decât un spectacol de calitate în o limbă străină? Deşi interpretată în limba maghiară, piesa Baronesa şi servitoarea - text montat şi adaptat de Szilagyi Regina după scrierile lui Michael Mackenzie - reuşeşte să comunice atât cu publicul  maghiar cât şi cu cel nevorbitor de maghiară. O piesă despre contraste, despre nevoia de celălalt, despre evoluţie şi involuţie, despre firea umană, de la scara largă a valorilor la natura sa manipulatoare, sabotată de vanitatea propriilor alegeri şi acţiuni. Cele două personaje, deosebit de bine conturate, cu elemente de biografie punctate în ...

"Femeia ca un câmp de luptă" de Matei Vişniec Teatru Dramatic „Fanny Tardini" Galaţi Regia: Eugen Făt. Scenografia: Cristian Gheorghe. Distribuția: Cristina Uja, Lidia Uja, Cristian Gheorghe, Ioan Creţescu, Aureliu Bâtcă, Ana Maria Ciucanu, Florin Toma, Svetlana Friptu, Stela Costandache, Marian Tănase Chiar dacă i se pot reproşa unele scăpări care ţin de rolul convenţiei, montarea Femeia ca un câmp de luptă a Teatrului Dramatic „Fani Tardini" din Galaţi, prezentată la Satu-Mare în cadrul festivalului Fără bariere, poate fi apreciată pentru încercarea, reuşită în cea mai mare parte, de a atinge sensibilităţi de scară universală. Revalorificând textul lui Vişniec, spectacolul  regizat de Eugen Făt spune povestea cutremurătoare a unei tinere pe nume Dora, de etnie bosniacă, violată de mai  mulţi necunoscuţi, în contextul dur al războaielor interetnice din Balcani de la sfârşitul secolului XX, când violarea femeii inamicului constituia o adevărată armă împotriva celuilalt. Deşi autorul a folosit câteva mărturii adevărate, piesa rămâne totuşi o ...

"Femeia mării" de Henrik Ibsen, adaptare de Susan Sontag Producător: Elsinor and Change Performing Arts. Coproducători: Teatrul "Lope de Vega" (Sevilia) şi Centrul pentru Artele Spectacolului (Reus), în colaborare cu Teatrul Spaniol (Madrid). Muzica: Michael Galasso. Costumele: Giorgio Armani. Scenografia, light-design şi regia: Robert Wilson. Distribuția: Angela Molina, Manuel de Blas, Lara Grube, Carlota Gaviño, Agustín Sasián, Damià Plensa „Gândesc luminile încă de la început. E cel mai important element din teatru. Ne ajută să auzim şi să vedem cum relaţionăm unii cu alţii".  - Robert Wilson Femeia marii, adaptare de Susan Sontag după piesa lui Henrik Ibsen, este un spectacol, în primul rând, al luminii şi al forţei sale trasfigurative la contactul cu densitatea şi conturul obiectelor, cu formele, culorile şi ritmurile interne ale elementelor scenice. Eseu al conflictului tensional între siguranţa, dar claustrarea şi închisoarea lumii uscatului şi li­ber­ta­tea necunoscutului şi a mării, în­tre iraţionalitatea conştientului   şi ilogica inconştientului, între che­mă­rile pasionale ale fiinţei şi în­da­to­ririle şi ...