Teatrul Maghiar din Cluj: UNCHIUL VANIA. Scene din viaţa la ţară, de Anton Pavlovici Cehov. Traducere: Zsuzsánna Koros Fekete după versiunea scenică a lui Paul Schmidt, în limba română de Andrei Şerban şi Kinga Kovács. Regia: Andrei Şerban. Asistent de regie: Keresztes Attila. Decoruri şi costume: Carmencita Brojboiu. Deamaturgia, Kelemen Kinga. Distribuţia: József Biró, Hathazi Ándras, Enikö Györgyjakab/Kézdi Imola, Péter Hilda, Csutak Réka, Bogdán Zsolt, Sinkó Ferenc, Albert Csilla, Orbán Attila
De ce-mi place ce-mi place? Dumnezeu ştie! De ce-mi place ultimul Şerban clujean? De-al dracu’: pentru că nu mi-au plăcut primele două? Nu. Mergând la teatru din an în Paşte, n-am când să mă blazez. Dacă-mi place un spectacol, n-am nevoie de raţiuni savante pentru asta. Până nu foarte demult, vedeam teatrul ca pe un moft intelectualist, uneori cu poante bune, numite spectacole de succes. Îi suspectam pe diletanţii lui de snobism. Dar uite, s-a întâmplat şi aşa:
Pe parcursul spectacolului ...
În seria „Eseuri, cronici, însemnări teatrale”, editată de Fundaţia „Camil Petrescu” a apărut MEDEEA LUI ANDREI ŞERBAN
În 1972, la un an după ce Peter Brook crease Orghast în ruinele de la Persepolis, discipolul său – „copilul teribil” al avangardei regizorale americane – reinventa limbajul scenic, montând, în subsolul Teatrului „La Mama” din New York, tragedia Medeei, în vechea greacă şi latină!
În 1973, după ce o primă serie de turnee cu Medeea se încheia fulminant la Avignon, criticul Ana Maria Narti scrie povestea acestui experiment unic, mărturia unui laborator de creaţie. Medeea după Euripide şi Seneca reprezintă primul capitol al celebrei Trilogii antice realizate de Andrei Şerban pentru Teatrul „La Mama”, în 1974, şi totodată, „motorul” care a demarat cariera sa internaţională. Spectatorii români au putut s-o descopere, însă, abia în anii ’90, în versiunea, nu mai puţin actuală şi şocantă, montată de regizor pe scena Naţionalului bucureştean.
Ana Maria Narti se ...
Tocmai pe cînd lucrul la prelucrarea materialelor brute provenite din recenta Tabără de cercetare şi creaţie în Dramaturgia cotidianului era în toi, iar Generaţia X Men & Women începea să îşi confi gureze aria de subiecte pentru acest an, am primit o veste aducătoare de mare bucurie: Festivalul de teatru Poveşti pentru copii şi oameni mari de la Alba Iulia revine cu o a doua ediţie, semn că hotărîrea şi entuziasmul organizatorilor au găsit un sprijin grăitor atît în răspunsul publicului cît şi, ce raritate!, în cel al autorităţilor locale.
Man.In.Fest (ca şi anul trecut cînd a revenit în zbor ca un Phoenix chiar la debutul acestui festival) se grăbeşte să onoreze invitaţia de a fi partener media, lucru pe care îl puteţi descoperi în paginile de preambul ale revistei. Nimic neobişnuit aici, cel puţin pentru echipa noastră… Numai că asta mă duce cu gîndul la una dintre cele mai puţin ...
